joi, 23 decembrie 2010

rădăcina de bucşău

ce naiba e bucşăul?
mie îmi aminteşte de bucşă, asta e o piesă de metal, ceva mecanic, ceva pentru motoare sau aşa. din cauza titlului, nu m-am apropiat de carte.
iar acum am cumpărat-o şi o citesc. am ajuns la pagina 77 şi merge, ceea ce este bine.
de o. nimigean am văzut cândva, în luceafărul cred, nişte poeme cu strofe, cu rime, cu tot ce trebuie.
pe urmă am văzut la cartea românească nişte teancuri de nicolina blues şi m-am uitat printr-una din ele, din cărţi.
pe urmă l-am auzit pe dan sociu (sau am citit pe clubliterar) zicând ceva despre el, nu mai ştiu ce.
acum ştiu că o. nimigean e un autor mişto. dar inegal. până acum sunt lucruri care mi-au plăcut, dar povestea asta cu intelectualul şi nevasta lui nu mă incită. intelectualul e un om căruia îi place să citească şi să stea la băute şi la vrăjeală cu prietenii. nu se duce la slujbă nici măcar să-şi ia banii (unde naiba o fi lucrând, în paradis?). intelectualul are însă o nevastă care face lucrurile necesare şi neplăcute, dar s-a cam săturat. nevasta nu e emilia din patul lui procust. totuşi. ş.a.m.d.
citesc mai departe şi, deşi sunt cam 500 de pagini, o s-o dau gata, pentru că, nu ştiu încă de ce, mă trage la ea.

2 comentarii:

  1. pai e bucsau, adica arborele de buxus, copacel ornamental.
    figureaza in iov, cum probabil ati aflat...

    romanul e exceptional, ba din contra, scriitorul mi s-a parut credibil.
    spor!

    RăspundețiȘtergere
  2. n/am zis ca nu e credibil.

    oricum ar fi, imi place tot mai mult

    RăspundețiȘtergere