mucii lui dumnezeu

când dumnezeu trăia
venea la şcoală desculţ
ne făcea poftă să venim cu toţii desculţi
prin praful alb
să lăsăm urme mici pe scândurile negre de motorină.

stătea în ultima bancă
nu prea vorbea
învăţătoarea zicea că are ochi albaştri şi transparenţi de copil retardat
şi să nu ajungem ca el.

când se apropia paştele sau crăciunul
învăţătoarea punea pe unul din noi
să facă listă cu cine s-a dus la biserică. el nu era pe listă
de paşti veneai la biserică dacă aveai haine noi
iar el n-avea.

când a murit era singur
se urcase pe un stâlp electric pusese mâna pe fir
aşa ţin minte intrarea luminii electrice în sat
cu dumnezeu pe stâlp şi mucii lui atârnând