duminică, 2 ianuarie 2011

mistice

poetul nu este compatibil cu un mediu ostil. scrisul şi conştiinţa reuşitei mesajului, ce să fac, folosesc cuvântul ăsta  uzat, produc bucurie. sentimentul de dăruire.
dar poetul locuieşte un om. omul locuit de poet nu este altfel decât oricare alt om.

poeţii mai vechi pe care i-am cunoscut nu prea lăsau să se vadă omul din ei în public. cezar ivănescu practica o mistică a poetului sărac, pe care o propovăduia la toate întâlnirile cu publicul. tinerii autori care îl ascultau frisonau. nu cred că realiza că pune o prăpastie între el şi ei. ultima încercare a lui de a conduce un mare cenaclu literar a fost un eşec. dar pentru mine el este cenaclul numele poetului, unde, în anii 80, se citea literatură şi se comenta până spre dimineaţă. cine citea citea cât voia, volume chiar. cine nu rezista putea să plece, dar nu pleca nimeni. se citeau acolo texte imposibil de citit în alte locuri pe vremea aia. cezar era sclipitor.
după 89, am văzut în el mai degrabă omul decât poetul. ştirile despre el erau ştiri de prima pagină. era mai mereu într-un război cu nu ştiu cine sau ce. îşi chema prietenii în preajmă nu numai pentru bucuria reîntâlnirii, dar şi pentru luptă. n-am participat la luptele lui, şi am impresia că a murit supărat pe mine. de fapt, am convingerea.

eu ştiu că dincolo de aparenţe era poetul care făcuse din sunetul lui delicat o forţă.  intrase atât de mult  în pielea poetului sărac... în ultimii ani de viaţă îşi permisese să-şi cumpere o casă ţărănească la vârfuri, aici în dâmboviţa, unde îşi făcuse mulţi prieteni. îşi cumpărase maşină, un oltcit parcă. eu nu i-am văzut nici casa nici maşina. poetul nu voia să se ştie că are casă de vacanţă şi maşină. credea că şi-a permis un lux, îmi închipui, că a călcat dincolo. acesta este cezar ivănescu pe care îl ţin eu minte.

mircea dinescu a fost un tânăr furios. proprietarul de poduri, a treia a lui carte, singura care mi-a plăcut fără rezerve, a fost un mare succes. succesul acela i-a atras şi antipatii. după 89 mircea dinescu a lăsat să vorbească numai omul din el. poetul încerca uneori să regăsească vechile ritmuri şi vechea vrajă, dar.

răzvan ţupa a scris pe poetic despre ultima carte a lui mircea dinescu numindu-l  fostul poet.   nu există foşti poeţi. poeţii există, trebuie să-i căutam în cărţile lor adevărate. în rest, există oameni temporar locuiţi de poeţi.
mircea dinescu nu are niciun complex de proprietar. nu de poduri, are chiar un domeniu.  investeşte în agricultură. e treaba lui.

cezar ivănescu şi mircea dinescu nu s-au iubit.

16 comentarii:

  1. Delicioasa postare, iar :''poetul locuieşte un om. omul locuit de poet nu este altfel decât oricare alt om'' suna pe cat de adevarat, pe atat de frumos.

    RăspundețiȘtergere
  2. oamenii locuiţi de poeţi sunt, poate, la fel de interesanţi ca şi poeţii, dar nu e obligatoriu, sunt destui care preferă banalitatea şi spaţiul intim

    RăspundețiȘtergere
  3. artistii nu sunt oameni obisnuiti in nicio ipostaza, nici macar familiala. oricat ar incerca o integrare...

    RăspundețiȘtergere
  4. da...creatia presupune printre altele suferinta si sacrificiu...

    RăspundețiȘtergere
  5. leopoet e samblablă o prens de nue
    chi ant la tampet e seori deolarşe.
    egzile siur lesol, omilieo dezue
    sezel deojant lampeş de marşe!

    aşa?

    RăspundețiȘtergere
  6. suferinta, sacrificiu si o doza de nebunie...

    RăspundețiȘtergere
  7. Mulțam. Acum poți să o ștergi, ca să nu fii anunțat de o armată de escroci că ai câștigat miliarde de euro la toate loteriile din lume... Eu ar trebui să am până acum vreo două sute de miliarde...

    RăspundețiȘtergere
  8. nu-mi place ideea asta cu poetul care sufera si face sacrificii (ii raspund karinei). Toti suferim si toti sacrificam ceva, poeti sau nepoeti

    RăspundețiȘtergere
  9. @Dorian...
    Stiu ca nu e de placuta ideea in sine. Eu sunt pictor licentiat Arta Sacra si stiu cate sacrificii poate face un artist si stiu la fel de bine ca fara un dram de nebunie, nu ar fi posibile aceste sacrificii.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Dorian...
    karina e nemţoaică, o nemţoaică romantică, nu te pune cu ea...

    RăspundețiȘtergere
  11. ca te bat:)) da intai pe george:))ca e rau de gura:))

    RăspundețiȘtergere