duminică, 27 mai 2012

la ce ne aşteptăm şi ce ni se-ntâmplă

avem, conform anotimpului în care ne aflăm, inundaţii în ţară, atât la sate cât şi la oraşe.
astă iarnă am avut, normal, nu? înzăpeziri, iar la vară, iarăşi normal, vom avea secetă şi la toamnă gogoşari.
măcar natura patriei nu se dezminte, se ţine de aceleaşi scenarii an de an.
codru frate cu românu, românu nu frate cu codru.
cel puţin ieri, când românul a fost crunt lovit de trei ori  în aşteptările care i-au fost induse.
o dată cu meciul naţionalei de handbal feminin, ultima reprezentativă de sporturi pe echipe pe care o mai aveam. n-o mai avem. la olimpiadă vreau să zic.
a doua, cu ideea că mandinga se va bate la eurovizion pt locurile 1 - 5. nu s-a bătut. ba dimpotrivă, am observat că între înregistrarea din studio, f difuzată în ultimele luni, şi prestaţia live e ceva diferenţă calitativă.
a treia, cu meciul lui bute, martelat de froch. e adevărat că aici unii spuseseră de mult că aşa se va întâmpla, de exemplu doroftei, dar mulţi n-au crezut. acum, ce să mai faci, crezi. crede şi bute, din moment ce nici măcar n-a vb de revanşă, cum scrie la contract.

va fi interesant de urmărit şi cursul comentariilor. mă cam îndoiesc că vom sta gânditori şi lucizi sub crivăţul evenimentelor. presupun că sportul de masă naţional, victimiada, va prevala. plus înmormântarea ca nuntă.

miercuri, 16 mai 2012

vrabie sau privighetoare

dimineaţa la şase, deschizi termopanul să iasă liniştea stătută a nopţii şi să intre zgomotul dimineţii.
ai zice că e o competiţie între vrăbiile autohtone şi privighetori, dar nu e. adică aşa cred eu.
eu nu cred că privighetoarea ştie că trilul ei e mai frumos decât ciripitul vrabiei.
de fapt, ea habar n-are că oamenii i-au dat un rol într-o fabulă, să-l facă de râs pe măgar.
de fapt, veselia gregară a vrăbiilor e stenică. arta nu e întotdeauna.

vineri, 11 mai 2012

new age?

clasele mici în excursie la mănăstire.
maica stareţă îi întreabă pe copii:
ei, ia să vedem care dintre voi ştie: cum i-a făcut domnul dumnezeu pe oameni?
domnul dumnezeu i-a făcut pe oameni din maimuţe, răspunde inteligenta clasei întâi sau a doua.
din maimuţe? păi ce, animalele au suflet, aşa vă învaţă la şcoală profesorul de religie?
nu ne învaţă, doamna, dar puchi al meu are suflet, că l-am crescut de mic.

duminică, 6 mai 2012

poveştile păpădiei

pe-aici pe undeva îşi au sălaşul nişte veveriţe. veveriţoiul, căci el trebuie să fi fost, s-a trezit într-o bună dimineaţă cu poftă de ouă, ceea ce pot să înţeleg, căci şi eu mult timp am mâncat dimineaţa ouă, mă rog, prăjite cu şuncă.
ouă, de unde, s-a gândit el, dacă nu din cuibul mierlelor, aci alături.
mierla stătea cu sufletul la gură în cuib.
mierloiul, apărut intempestiv, salutar, în cel mai pur stil macho, a atacat veveriţoiul lovindu-l din toate poziţiile cu ciocul, încât acela nu mai ştia pe ce creangă se află, şi s-ar fi terminat probabil urât, dacă nu se băga omul, cum se bagă el de obicei unde nu-i treaba lui.
toată această poveste s-a întâmplat la cândeşti.
eu n-am fost martor, mi-a fost relatată dramatic, încât mi s-a întipărit în colţul cel mai adânc al ochiului.

aş fi vrut să fotografiez veveriţele, dar ia-le de unde nu-s. mierlele m-au privit critic, paparazzi nenorocit!, şi au zburat

marți, 1 mai 2012

invidie

aţi invidia un căţel?
eu îi invidiam, illo tempore, când era f cald şi trebuia să fac ceva fără chef, să merg la şcoală sau cu vaca la păscut.