şi că mărţişoarele nu se ofereau, ţi le confecţionai singur. erau nişte pătrăţele decupate din cutiile de chibrituri, pe care fire de aţă de culori diferite erau ingenios amestecate ca la războaiele de ţesut.
dacă nu purtai mărţişor şi nu aveai firul alb-roşu la mână măcar în primele zile de martie era nasol, dar nu mai ştiu exact ce şi cum, pe scurt îţi mergea rău anul ăla
şi trebuia să fii atent şi la babă.
azi, fie că iau în considerare ziua de 3, cum e în acte, fie de 30, cum e de fapt, a fost baba mea.
şi cam aşa, înnorată şi schimbătoare, mi-a fost dispoziţia
am aşteptat degeaba să strălucească soarele
a stralucit cam o ora si ceva in cursul diminetii...ar trebui sa privesti mai des pe fereastra si cand o faci sa privesti in sus si nu in jos :)
RăspundețiȘtergeremaine va fi baba mea...eu sigur voi fi cu ochii pe soare :)
da, am văzut ceva, dar eram la ore şi oricum a fost mai puţin decât aş fi dorit eu.
RăspundețiȘtergerehm, s-ar putea să ai dreptate cu privitul...
nu îţi mergea rău tot anul ci te ferea de farmece. pt că în martie suntem vulnerabili la aşa ceva. mai trebuia şi să porţi ceva pe dos, ca să fii sigur. şi nici nu aveai voie să spui nume de târâtoare, ca să nu ajungi ca ele.
RăspundețiȘtergerehehe chestii de etnologie. imi plac.
da, da, mi/aduc aminte si de chestia cu taratoarele, cred ca e in legatura si cu saritul peste foc, cand se matura prin gradini si se face foc, se ard gunoaiele, asta nu mai stiu cum se numea
RăspundețiȘtergere