miercuri, 16 martie 2011

o dungă roşie la gât

iarba e verde cerul albastru
blocul e cenuşiu
vântul cum e?
când se repede-n sticla
ferestrelor deschise?
 iar în iarbă-i o pisică
neagră cu pete albe
albă cu pete negre

doarme covrig
Publicat de la
Etichete:

2 comentarii:

  1. Irina M.20 martie 2011 la 16:35

    Mi-a placut aceasta dunga rosie - minunat poem. V-am adaugat la linkurile mele si continui sa va citesc.

    RăspundețiȘtergere
  2. george geacăr20 martie 2011 la 17:22

    ma bucur de apreciere, pt ca e reciproca. si eu urmaresc "frunzele de artar"!

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)