*
te joci de-a v-ați ascuns cu soarele-n
oglindă. și zdrențuie salcâmul
lumina peste noi. zâmbet. și mă oprește și-ncearcă
să mă prindă
surâsul gurii tale cu dinții albi și goi
**
părul tău a fost
cândva aripi
aripi a fost altfel
nu se putea
să simt în locul
sevei trupului tău tânăr
cum îmi inundă
nările mireasma de văzduh
***
cel mai adevărat
lucru
este mâna mea care te mângâie acum
chiar acum.
dacă admit asta
cuvintele vor ieși
ca niște bobițe sub
un bisturiu
ascuțit și curat
scânteind
****
gândul ce te
conține
a înflorit
a făcut semințe
semințele s-au
spart
și l-au umplut de gust
amărui
*****
cum am trecut pe
bolta cerului tău
lună ridicând din
abisuri dealuri de apă
Sunt misto, dar il prefer pe ultimul G.G.
RăspundețiȘtergereO.
mi se pare normal :).
Ștergerevreau sa fac o antolgie de autor într-n timp ceva mai îndepărtat și am scotocit prin manuscrise